Imagineaza-ti ca ai un nivel mediu de antrenament si alergi alaturi de un incepator. S-ar putea sa capeti rezistenta si sa fii in pas cu el o vreme sau chiar sa ajungi la un nivel avansat. Incepatorul e un statut al fiecarui om, nu o conditie imuabila. Statuturile sunt intersanjabile, dar unele se pliaza pe nevoile noastre mai bine decat altele. Nevoile sunt universale – si un incepator, si un expert isi doresc imbunatatirea, evolutia. Toate aceste tinte nu reprezinta decat nevoia plenitudinii in act, satisfactia prin forte proprii. Implicarea si prezenta in actiune sunt caracteristici ale trairilor, indiferent de nivelul la care ne aflam. Un copil neantrenat la desen si un artist se simt la fel, desi produsul lor e diferit.
Ceea ce ne face nefericiti este fixarea pe un singur etalon, inseamnand reducerea personala la un statut, neaceptarea sinelui in contextul actual. Cand nu-ti doresti sa ajungi la nivelul anterior, inseamna ca vrei sa cresti. Dar cand faci eforturi considerabile sa nu cumva sa mai incalti pantofii incepatorului, ai transformat un scop din viata intr-un obstacol.
Statutul de incepator e un pas de care vrem sa uitam repede. Dar unii oameni sunt ca incepatorii, unii pot avea un ritm diferit. Unii, chiar daca ajung sa avanseze, nu sunt in ritmul lor in acel moment. Se mai poate numi crestere atunci cand nu esti in cadrul tau? Solutia nu este renuntarea la comparare, asa cum se vehiculeaza hazardat, fiindca acest lucru ne aduce sens, suntem construiti sa evaluam astfel realitatea. Poate solutia este sa includem „incepatorul” ca si etalon in ierarhia nevoilor personale. Si acest fapt presupune acceptarea a ceea ce sunt si ce fac in momentul actual in raport cu dorintele mele.
Poate ai atins multe linii de Finsh, dar te-ai simtit in afara ritmului tau in cateva dintre cazuri. Poate acest statut cu functie deseori reziduala e doar un alt etalon ca oricare altul din cadrul sistemului de valori. Si privit asa, „incepatorul” e inca un pas echivalent cu oricare altul in crestere. In afara rezistentei avansatului, sunt si alte nevoi pe care alte statuturi le pot indeplini in contexte diferite.
Ca incepator, privind in urma, esti doar la un pas distanta de stagnare, dar si la un pas distanta de miscare. Nu uita ca ai pornit deja, nu departe de 0. Si daca te opresti acum… e nevoie doar de un pas intre tine si prima miscare. Poti sa te opresti, caci intre tine si miscare e doar un pas. Poti sa incepi, caci intre tine si miscare e tot un singur pas.
Suntem fiinte constructive, contrastam inconstient variatiile realitatii cu scop proactiv. De aceea, niciun statut nu poate ocupa vesnic o functie. Nici macar nivelul avansat. Tranzitia statuturilor aduce cresterea. Castigul inseamna ajustarea la ritm, atat pentru incepator, cat si pentru avansat. Acceptarea neconditionata a acestei dinamici permite absorbirea fiecarui element util din fiecare.
Cristina Petrisor
